Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:PUNE, SAMAR, ȘEDEA, ?STA, CULCA, LĂSA, SUI, MUTA, INSTALA, URCA, TROFEU ... Mai multe din DEX...

(SE) AȘEZA - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru (SE) AȘEZA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 539 pentru (SE) AȘEZA.

Petre Ispirescu - Zâna zânelor

... unui împărat vecin; a celui de al doilea se înfipse în casa unui boier mare d-ai împăratului; iară săgeata celui mai mic se urcă în naltul cerului. Li se strâmbaseră gâturile uitându-se după dânsa, și p-aci, p-aci, era să o piarză din ochi. Când, o văzură coborându-se și se înfipse într-un copaci nalt dintr-o pădure mare. Se duse fiul cel mare, își luă soție pe fata împăratului vecin, și se întoarse cu dânsa la tatăl său. Se duse și cel mijlociu și se întoarse și el cu o soțioară mândră și frumoasă. Se duse și cel mic. Cutreieră lumea până ce ajunse la pădurea cea mare unde se lăsase săgeata lui. Bâjbâi el și orbăcăi p-acolo prin bunget, până ce dete de copaciul în care se înfipsese și săgeata lui. Acest copaci era nalt și gros și bătrân, de când urzise Dumnezeu pământul. Se încovrigă el de dânsul, și se urcă până ce ajunse de se agăță de o ramură. Și din ramură în ramură, când atârnat cu mâinile, când cu picioarele încrucișate și încleștate, ajunse până în vârf. Acolo puse ...

 

Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect

... care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din ... într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu o bisericuță de lemn, care, risipindu-se, în locul ei se așeză un stâlp de piatră spre aducere aminte. Săgeata al doelui copil din casă căzând într-o întindere mai dreaptă, la locul acela tocmai se ... i slujise de plan, împreună cu un pahar de iaspis din care domnul obicinuia să beie apă în vremea războaielor. Acel arc, care, zice Neculce, se trăgea cu vârtej și prin urmare era o arquebuse , cum o numesc franțujii, se păstră în visteria mănăstirii până în vremile lui Constantin Cantemir v.v., tatăl domnului Dimitrie Cantemir, care hainându-se, cum se ...

 

Dimitrie Anghel - Dantura

... în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta ... între gingiile roșii, arătîndu-și postuma ironie nerăbdătorilor moștenitori. Sarcastică rîdea gura aceasta fără buze la umbra lăzii în care stătuse închisă, veselă și batjocoritoare se împrăștia în sfîrșit mulțumirea celui ce aștepta de atîta timp să se răzbune. Și ca prin farmec, mincinoasele măști căzură, arătînd adevăratele obrazuri, pe care nici o lacrimă nu se mai scurgea. Furioși și congestionați priveau ochii, bestiale și monstruoase se

 

Emil Gârleanu - Colonelul

... sabia, ca un fulger, din teacă, și, strunindu-și calul, rotea ochii pe câmpul de mustru. Privind astfel portretul, bătrânul, sprijinit în cârjă, parcă întinerea, se îndrepta de șale, ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. Alteori se așeza, obosit, într-un jilț, în odaia de culcare, scăldată, mai mult ca toate celelalte, de lumină. Și acolo, sus, deasupra patului, un portret mai mic ... așa luă din colț bastonul gros, cu mâner de aur, în care avea să-și sprijine de-acuma bătrânețile. Nu-i plăcea să steie locului; se târa cum putea dintr-o odaie într-alta, și la urmă venea de se așeza tot în fața ferestrei de la uliță; nu trecea soldat, nu se ducea ofițer spre cazarmă fără ca bătrânul să nu-l urmărească până departe cu privirea. Dimineața se scula în zori, când sunetul goarnelor vestea ziua în marșul voios al deșteptării; se culca la stingere, când odăile mari parcă se umpleau de cântecul duios al odihnei... De când zăcuse bolnav greu în pat, de când nu se ...

 

Emil Gârleanu - Hoinar

... ștrengarul. Dar tot privind la ele, găsi zorelelor o scădere; prea își schimbau fața; dimineața într-un fel, la amiază într-alt fel, iar seara se-nchideau morocănoase. „Nu-s statorniceâ€�, adăugă craiul și plecă mai departe. Cum zbura, așa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul. Repede se coborî de se așeză pe o tulpină de rozetă. Și cum rămăsese pierdut, răsuflând mireasma îmbătătoare, se gândea: „Nu e floare mai fermecătoare ca rozeta, degeaba! În mireasma ei să mori, și mori fericit.â€� Gândind astfel, privi mai bine tulpina ... crinii albi ca spuma laptelui!â€� Fără să stea în cumpână, își făcu vânt spre lujerul înalt, subțire și mândru al unui crin întârziat. Așezându-se în potirul parfumat, alb ca zăpada, berbantul își destinse aripile puțin, să se odihnească, dar băgă de seamă că se umpluse de praful galben al florii și se necăji: „Foarte mulțumesc de gazdă, dacă e vorba să ies mânjit!... Și unde mai pui că aici stai ca într-o mănăstire.â€� Se ... căută cu ochii trandafirii . Îi zări. Se coborî încet, curtenitor, se

 

Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată

... Un rîs zgomotos umplu aerul și, ca într-o veselie tremurată de foi, nemișcații plopi, unul după altul, înaintară dezrobiți de farmecul meu și apoi se așezară roată împrejurul unui iaz adormit, în adîncul căruia se priviră mirați, ca unii ce-și vedeau pentru întîia oară chipul. Gol rămăsese locul în urma lor, schimbînd priveliștea obișnuită a grădinii, care ... o ușă deschisă, plină de un întunerec albastru, sta căscată parcă de mirare ; și împrejmuirea toată neputînd să-și vină locului față de atîta schimbare, se cumpănea căutînd să-și așeze liniile. Ridicîndu-mi ochii din nou după isprava aceasta ciudată și văzînd sărmanii duzi din fundul grădinii, ce stăteau de ... grijă iar oglinda la piept, m-am așezat pe înaltul movilei ca să privesc cu mulțumire la cele ce făcusem. În fundul cerului, albă luna se ridicase și ea și privea mirată, ea care le vede de atîta vreme toate și nu putea parcă să se armonizeze cu peisagiul acesta neobișnuit, părînd că e o podoabă aninată, așa într-o doară, de cineva fără gust și fără simțămînt artistic. Străină privea ... ...

 

Ion Luca Caragiale - Moartă!...

... Baladă Danga-langa, sună clopot... O îngroapă pe-o regină Dintr-o nobilă tulpină... Cine vine iute-n tropot? Danga-langa, sună clopot. La sicriuel se așează: “O! mai zi-mi o vorbă numa! Ah viața e ca spuma Ce o clip-abia durează...â€� La sicriuel se așează. Ea...stă, mută, nemișcată... El... oplânge scrâșnitor... E pierdut nebunu-amor! Ochii ei la el nu cată... Eastă mută nemișcată. În castelul cel cernit ... Unde-o duceți?â€� el întreabă. “Locu-i nu mai e aice: Au venit ca s-o ridice!â€� “S-o ridice?... nu se poate! (Strigă el, nebun, pierdut) Sunt aici!... Voi... n-ați știut? Piară lumea! piară toate! ... S-o ridice?... nu se poate! Îmi bat joc de Dumnezeu Și nu-l las să mi-o răpească! Dânsa trebui să trăiască! Să trăiască! da! vreau eu!... Îmi bat ...

 

Emil Gârleanu - Nadișanca

... scară. Argatul o aducea, aducea și hamurile de le așeza jos lângă cerdac, iar Bălanul, cum auzea zgomotul roților, ieșea singurel din grajd, venea domol, se vâra între hlube și aștepta până ce ieșea boierul, de-i găsea pe amândoi, tovarășii nedespărțiți. Conul Gavrilaș săruta întâi Bălanul pe bot, apoi îi ... boala Bălanului. Când se întoarseră amândoi în grajd, îl găsiră culcat jos. Se apropiară de dânsul. Nu mai mișca; peste ochii, pe jumătate închiși, genele se mișcau ușor, suflate de vântul ce se strecura pe ușă. Boierul se repezi lângă cal și-l apucă un plâns amarnic. Îngropară calul în grădină, iar nadișanca o închise în șură, cu porunca să nu se mai atingă nimeni de dânsa... Trecuse vreo jumătate de an de la moartea Bălanului. Boierul Gavrilaș rămăsese mai posomorât, mai întunecat decât fusese. Stătea toată ... și se închise în odaia lui. O săptămână nu vorbi cu nimeni. Coana Elencu, amărâtă până în adâncul sufletului că-l necăjise atât de tare, se hotărî, și, duminică, înainte de a se spovădui, călcă fricoasă pragul odăii în care tatăl ei stătea pe gânduri, lângă masă. Când îl văzu,

 

Dimitrie Anghel - Ultimele pagini

... îndrăznia să mijească în vîrful fragedelor ramuri de liliac, m-am bucurat și am binecuvîntat prisosul de putere ce rămăsese în mine. Albe, zăpezile acum se aștern, mistice roze de jăratec fărîmă focul în gura vetrei, prietenos luminează cercul alb de lumină subt globul lămpii, spre seară, și noile mele visuri ... de mai curînd, se strîng iarăși în jurul meu și mă îmbie să nu le las să piară și să le dau prinosul ce li se cuvine. Tihnitul sanatoriu, cu mobilele lui albe, îmi revine în minte, îndoiala și deznădejdea celui ce visa privind cu fruntea lipită de geamuri la negrii ... clipă retrăiesc încă o dată ceasurile acelea funebre, cînd mintea ajunsă la marginea unui negru hotar stă înspăimîntată, neîndrăznind nici să privească înainte, nici să se întoarne înapoi. Spectral și trist, ca trimis de o oglindă în care ar bate luna, un chip de om ce-mi seamănă ca un frate ... găsit de atunci în fiecare seară sub el și mă va găsi totdeauna, cît timp energia va dăinui în mine. Negre, subt lumina ei, mi se vor înșira gîndurile, ca într-un răzor miraculos ale cărui flori le culegi în fiecare seară și găsești altele nouă odrăslite la loc a ...

 

Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev

... mașinile și meșteșugurile tiparului într-o clădire, acoperită cu sticlă, venea despărțitura negustoriei. Aici o mulțime de pavilioane, iarăși foarte frumoase, unde nu numai că se vindeau felurite meșteșuguri, dar se arăta și pregătirea lor împreună cu toate noutățile fabricării. Așa fiind, despărțitura asta era totdeauna plină de lume, ce năvălea într-însa cu sutele. Aici ... de pământ și altele. Afară de aceste clădiri, frumoase la vedere, tot aici expoziția a avut multe așezăminte folositoare: iazuri cu pește, unde se arăta cum să se înmulțească peștele; pădurării, unde se puteau primi felurite lămuriri asupra pădurăritului, despărțituri de albinărit, mătăsărit și multe altele. În cele de pe urmă despărțituri era înfățișată și Basarabia noastră: albinăritul ... îndelungată oaspelui expoziției să nu-i fie urât. Pentru atingerea țintei acesteia (adecă pentru înveselirea musafirilor) expoziția a avut o despărțitură anumită, ce se numea „Orășelul de înveseliri al expoziției“. Aici se afla un teatru, o menajerie cu fel de fel de fiare și păsări rare și nevăzute, adunate din cele mai depărtate părți ale lumii. În ... haz“, îndată ce intrai într-o odăiță și te puneai într-un scrânciob, toată casa prin lucrarea unei mașini anumite începea a ...

 

Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată

... broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa, și parcă îi zicea inima ceva, dară nu pricepu nimic. Când se trezi bine din cugetările lui, văzu că soarele dă în asfințit. Se sculă binișor, fără să-i pese de ceva, și se duse acasă. A doua zi iarăși așa făcu, fără să-i plesnească prin cap ceva, și fără să-și mai aducă aminte că ... curtea împărătească. Mergea el, dară parcă-l tot oprea cineva în cale. I se părea că-l trage cineva de la spate de haine. El se tot întorcea de se uita înapoi. Nu vedea nimic, însă el își tot întorcea capul și se uita. Noroc că i se scurtase calea și ajunse acasă, căci, de ținea drumul mai lung, te miră de nu rămânea cu gâtul strâmb, de atâta uitat înapoi. Dacă ajunse ... daca se duse și el să-și aducă logodnica, broasca cea țestoasă ieși din eleșteu la dânsul, se dete de trei ori peste cap și se facu om ca toți oamenii. Vorbiră ce vorbiră, apoi fiul împăratului îi zise să ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) AȘEZA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 164 pentru (SE) AȘEZA.

PUNE

... a face pe cineva să ajungă într - o anumită stare . L - a pus în inferioritate . 3. Tranz . și refl . A ( se ) așeza într - un anumit fel , într - o anumită poziție . 4. Tranz . A face să stea într - un anumit loc , a așeza la locul dinainte stabilit sau cel mai potrivit , a depune la locul lui , a plasa ; p . ext . a așeza ... anumit loc față de alte obiecte de același fel , a aranja , a situa . 5. Tranz . și refl . A ( - și ) așeza pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare ; a ( se ) îmbrăca sau a ( se ) încălța . 6. Tranz . A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa ... a stabili ; orândui , a institui . A pune impozite . A pune un diagnostic . 8. Refl . ( Pop . ) A se împotrivi , a sta împotrivă . Te pui pentru un fleac ! 9. Refl . recipr . A se lua la întrecere , a se ...

 

SAMAR

... SAMÁR , samare , s . n . 1. Șa mare de povară , fără scări , care se pune pe măgari și pe catâri ; p . ext . încărcătură care se așează pe spatele unui animal de povară . 2. Bucată de scândură având pe una din fețe o mică platformă , care servește la transportarea cărămizilor pe ...

 

ȘEDEA

... ȘEDEÁ , șed , vb . II . Intranz . 1. A se afla așezat pe ceva ; a sta jos . 2. A lua loc , a se așeza . 3. A sta , a se găsi , a rămâne câtva timp într - un anumit loc , într - o anumită situație sau poziție ; a nu se mișca din locul sau din poziția ocupată . 4. A petrece câtva timp undeva , a nu se deplasa ( dintr - un anumit loc ) ; a se afla , a rămâne , a zăbovi ( într - un anumit loc ) . 5. A avea locuința , domiciliul undeva ; a locui ... expr . ) A ( - i ) ședea ( cuiva ) bine ( sau rău , frumos , mândru ) = a ( nu ) i se potrivi ; a ( nu ) fi așa cum se cuvine , cum trebuie , cum este indicat . 7. A se afla într - o anumită situație ( în raport cu ceva sau cu cineva ) . 8. A nu face nimic , a nu avea nici ...

 

?STA

... STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a se întrerupe dintr - o acțiune , dintr - o mișcare , dintr - o activitate etc . ; ( despre aparate , mecanisme , dispozitive ) a se opri din funcționare , a nu mai merge ; p . ext . a se defecta . 2. A rămâne nemișcat într - un loc , a nu pleca , a nu se îndepărta de undeva ; ( despre vehicule ) a staționa . 3. A rămâne într - un serviciu , într - o slujbă , într - o ocupație . 4. A ... A fi , a exista , a se afla . 4. A continua să fie ; a dăinui , a se menține . III. 1. A avea o anumită poziție sau atitudine , a se ține , a se așeza sau a fi așezat într - un anumit fel . 2. A se îndeletnici , a se ocupa cu . . . ; a lucra la . . . ; a avea grijă de . . . 3. A fi fixat , prins în ceva sau de ceva ...

 

CULCA

... CULCÁ , culc , vb . I . 1. Refl . și tranz . A ( se ) întinde , a ( se ) așeza în poziție orizontală ( spre a dormi , a se odihni sau a face să adoarmă sau să se odihnească ) . 2. Tranz . A pune , a așeza un obiect , o parte a corpului etc . pe ceva sau pe cineva . 3. Tranz . ( În expr . ) A culca la pământ = a ...

 

LĂSA

... situație , a nu interveni pentru a modifica , a schimba sau a întrerupe ceva . 3. Tranz . A se îndepărta de cineva sau de ceva , a părăsi ( plecând ) ; p . ext . a nu se mai interesa , a nu se mai preocupa de cineva sau de ceva . 4. Tranz . A ceda un bun cuiva ; a transmite ceva prin moștenire . 5. Refl ... a coborî o pantă . 6. Tranz . A da ( mai ) jos ; a coborî , a apleca . 7. Refl . A se îndoi , a se apleca ( sub o povară ) ; a se așeza ; a se

 

SUI

... SUÍ , súi , vb . IV . 1. Refl . și intranz . A se îndrepta spre un loc mai ridicat , a merge în sus , la deal ; a ( se ) urca . 2. Refl . , tranz . și intranz . A ( se ) așeza pe ceva ridicat ; a ( se ) urca , a ( se ) cățăra . 3. Refl . A se înălța , a se ridica ( în văzduh ) . 4. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A crește , a urca , a se mări , a se ridica . 5. Intranz . Fig . ( Despre glas ; p . ext . despre cântăreți ) A intona note ( din ce în ce mai ) înalte ; a ridica ...

 

MUTA

... MUTÁ , mut , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) mișca din locul în care se găsește și a ( se ) așeza în alt loc ; a ( se ) deplasa ; a ( se ) strămuta , a ( se ) transfera . 2. Refl . A se stabili ( cu locuința ) în alt loc , a - și schimba domiciliul . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A înlocui , a schimba ...

 

INSTALA

... INSTALÁ , instalez , vb . I . 1. Tranz . A monta , a așeza o instalație , o aparatură tehnică , o mașină etc . 2. Tranz . și refl . A ( se ) așeza , a ( se

 

URCA

... URCÁ , urc , vb . I . 1. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) deplasa dintr - un loc situat mai jos către unul situat mai sus ; a ( se ) sui . 2. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) sui și a ( se ) așeza pe ceva mai ridicat . 3. Refl . , intranz . și tranz . A ( se ) ridica ( până la o înălțime oarecare ) ; a ( se ) înălța ( în văzduh ) . 4. Refl . și intranz . ( Despre temperatură , presiune atmosferică ; p . ext . despre termometre sau barometre ) A avea ori a indica ... valori mai mari în comparație cu cele obișnuite sau anterioare . 5. Refl . ( Despre numere , prețuri , sume ) A se ridica la . . . , a se mări . 6. Refl . ( Despre voce , glas sau ton ; p . ext . despre cântece ) A se ridica de la un registru mai profund la unul mai înalt . 7. Refl . și intranz . A merge îndărăt în timp până la . . . , a ...

 

TROFEU

... obicei pe un trunchi de copac , în semn de victorie ; p . ext . monument ridicat în amintirea unei victorii sau în cinstea unui erou , pe care se așezau de obicei armele învinsului . 2. Pradă de război luată de la un inamic . 3. Parte a unui animal vânat păstrată pentru valoarea ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...